Cheaguri de sânge: simptome și tratament natural

Cheagurile de sânge previn pierderea unui exces de sânge după o accidentare, împiedică pătrunderea germenilor în rană și permit vindecarea rănii. Totuși, uneori se formează cheaguri de sânge în sânge atunci când nu există o leziune externă. Cheagurile din sânge pot duce la complicații periculoase precum embolia pulmonară, boala coronariană sau accidentul vascular cerebral. Este posibil ca un cheag de sânge (sau trombus) să se formeze pe peretele unui vas de sânge sau în inimă atunci când sângele, trombocitele, proteinele și celulele se lipesc între ele. Totuși, un cheag de sânge care oprește fluxul sanguin este o problemă gravă de sănătate care trebuie tratată imediat. Din fericire, cheagurile de sânge se numără printre afecțiunile sanguine prevenibile. De fapt, poți reduce șansele de a dezvolta un cheag de sânge făcând schimbări simple în stilul de viață. Dacă ai deja un cheag de sânge, există lucruri pe care le poți face pentru a limita perioada în care iei anticoagulante și alte tratamente convenționale.

Ce este un cheag de sânge?

Un cheag de sânge previne sângerarea excesivă atunci când un vas de sânge este afectat. De obicei, când te rănești, vasele de sânge devin mai înguste. Vasele de sânge constrânse reduc fluxul de sânge către țesutul lezat și limitează pierderea de sânge. Apoi, trombocitele și proteinele plasmatice se leagă de zona afectată a vasului de sânge. Acestea sunt colectate pentru a reduce sângerarea. Grupul este întărit de 13 substanțe din sânge și țesut. Aceste substanțe sunt factori de coagulare sau de coagulare. De obicei, corpul tău va dizolva natural cheagul de sânge când leziunea se vindecă. Uneori se formează cheaguri în interiorul vaselor de sânge atunci când nu există o leziune externă sau nu se dizolvă natural. Dacă sângele curge prea încet și începe să se acumuleze, un număr mare de trombocite se pot grupa, lipi unele de altele și pot forma un cheag de sânge. Când cheagurile de sânge se formează în venele tale fără un motiv întemeiat și nu se dizolvă natural, pot necesita îngrijire medicală și pot provoca chiar complicații.

Simptome comune ale unui cheag de sânge

Simptomele unui cheag de sânge variază în funcție de locul unde se află cheagul. Persoanele experimentează următoarele simptome dacă s-a format un cheag de sânge în aceste zone specifice:
Inimă — greutate sau durere în piept, dificultăți de respirație, transpirație, greață, amețeală ușoară și disconfort în alte părți ale părților superioare ale corpului
Creier—slăbiciune a feței, brațelor sau picioarelor, probleme de vedere, dificultăți de vorbire, dureri de cap bruște și severe și amețeli
Plămâni — dureri ascuțite în piept, dificultăți de respirație, palpitații rapide, febră, transpirație și tuse cu sânge
Braț sau picior — durere bruscă sau treptată, umflătură, sensibilitate și căldură
Abdomen — durere abdominală intensă, vărsături și diaree

Iată câteva alte simptome generale prin care este posibil să ai un cheag de sânge în corp:

1. Tuse inexplicabilă și dificultăți de respirație
   Un cheag în plămâni încetinește fluxul de oxigen, ceea ce accelerează bătăile inimii. Un ritm rapid însoțit de dificultăți de respirație este de obicei un semnal de avertizare care indică o embolie pulmonară.
2. Dispoziţiei
   Simptome precum iritabilitatea, confuzia, halucinațiile sau crizele ne pot avertiza asupra pericolului iminent al trombozei arteriale în creier. Acest lucru se întâmplă atunci când un cheag de sânge interferează cu fluxul regulat de oxigen și glucoză în sânge. Ca urmare, creierul nu poate funcționa așa cum ar trebui.
3. Oboseală
   Când organismul are un cheag de sânge, acesta își activează apărarea, ceea ce poate duce uneori la oboseală sau epuizare. Este adesea dificil să diagnostichezi simptomele oboselii, motiv pentru care este foarte important să fii atent la alte posibile simptome. În multe cazuri, vei experimenta oboseală fără un motiv aparent. Se poate întâmpla chiar și după o noapte întreagă de odihnă.
4. Membre umflate
   Această afecțiune este cunoscută sub numele de tromboză venoasă profundă. Interferează cu fluxul sanguin în sistemul circulator, ceea ce împiedică oxigenul să ajungă la organele vitale ale corpului. Trebuie să fii foarte atent dacă membrul tău se umflă brusc, mai ales dacă este și dureros. Nu confunda asta cu umflătura cauzată de retenția de lichide.
5. Durere în braț sau picior
   Este o durere localizată și ascuțită. Apare adesea când mergi sau îndoi membrele. Amorțeala poate fi prezentă și durere.
6. Vene proeminente
   Venele proeminente nu cauzează complicații sau probleme majore. Totuși, când un cheag de sânge pune presiune pe vasele de sânge, duce la rupturi interne, roșeață sau vânătăi. Uneori, varicele pot apărea ca urmare a trombozei venoase din picioare.
7. Linii roșii pe piele
   Rayas rojas en la piel Când simți linii roșii de-a lungul venelor, ar trebui să verifici dacă există alte modificări ale pielii. Trebuie acordată atenție și schimbărilor de dispoziție pentru a exclude posibilitatea trombozei arteriale. Aceste linii roșii îți vor încălzi membrele la atingere.
8. Febră
   Când ai un cheag de sânge care este eliberat în sânge, poate provoca febră. Febra vine adesea însoțită de transpirație, frisoane, migrene, deshidratare, slăbiciune fizică și poftă de mâncare slabă.

Tipuri de cheaguri de sânge

Cheaguri de sânge pot apărea în vene sau artere. Ambele sunt vase care ajută la transportul sângelui în tot corpul, dar funcționează diferit. Venele sunt vase care transportă sângele epuizat de oxigen din organele corpului înapoi la inimă. Când se formează un cheag de sânge anormal într-o venă, poate limita revenirea sângelui în inimă, cauzând durere și umflătură pe măsură ce sângele se adună în spatele cheagului.

Tromboza venoasă profundă (TVP) este un cheag de sânge care se formează într-o venă mare sau adâncă din corp. Majoritatea cheagurilor de sânge venoase adânci apar în partea inferioară a piciorului sau coapsei. Totuși, pot apărea și în alte părți ale corpului, cum ar fi mâinile sau pelvisul. Când un cheag de sânge într-o venă adâncă se desprinde și circulă prin sânge, un cheag slăbit se numește embol. Embolul poate călători prin inimă până la o arteră din plămâni, unde rămâne blocat și blochează fluxul sanguin. Aceasta este o afecțiune extrem de periculoasă numită embolie pulmonară. Semnele tipice ale emboliei pulmonare includ dificultăți bruște de respirație, tuse, scuiparea sângelui și dureri în piept.

Cheagurile care apar în artere sunt diferite față de cele din vene. Arterele sunt vase musculare care transportă sângele bogat în oxigen și nutrienți de la inimă către alte părți ale corpului. Cheagul arterial este de obicei asociat cu întărirea arterelor, ceea ce se numește ateroscleroză. Ateroscleroza apare atunci când placa îngustează interiorul unui vas. Placa este compusă din colesterol, substanțe grase, deșeuri celulare, calciu și fibrină, substanțe care coagulează sângele. Când pasajul arterei începe să se îngusteze, mușchii arteriali puternici continuă să forțeze sângele prin deschidere cu o presiune mare. Acest lucru poate duce la ruperea plăcii.

Moleculele eliberate când se rup pot determina corpul să reacționeze prin formarea unui cheag inutil în arteră. În acest moment, țesuturile și organele tale nu mai primesc suficient sânge sau poate deloc sânge. Deoarece acest tip de cheag de sânge se dezvoltă de obicei în arterele coronare sau în interiorul inimii, poate provoca un atac de cord sau un accident vascular cerebral. De fapt, ateroscleroza este principala cauză a bolilor de inimă și a accidentului vascular cerebral. În societățile occidentale, aceasta este cauza principală a aproximativ 50 la sută din toate decesele.

Factori de risc pentru cheagurile venoase de sânge

Cheaguri de sânge pot apărea în venele adânci ale picioarelor dacă fluxul sanguin este restricționat și încetinit. Acest lucru se poate întâmpla atunci când ești imobil mult timp, cum ar fi după o operație, în timpul unei călătorii lungi cu avionul sau mașina sau dacă trebuie să stai în pat perioade lungi de timp.
Cheagurile venoase (din vene) sunt mai predispuse să se dezvolte în venele afectate de anumite intervenții chirurgicale sau traume. Alți factori care cresc riscul de a dezvolta cheaguri venoase includ istoricul familial de cheaguri de sânge, vârsta (peste 60 de ani), obezitatea, sarcina, fumatul și contraceptivele orale. Unele medicamente sau boli, cum ar fi cancerul sau tulburările genetice de coagulare, pot crește și riscul de formare a cheagurilor de sânge.

Contraceptivele orale cu estrogen și progestogen sunt asociate cu creșterea cheagurilor venoase de sânge, infarct și accident vascular cerebral. Aceste contraceptive orale influențează coagularea sângelui prin creșterea fibrinogenului din plasmă, ceea ce ajută la formarea cheagurilor de sânge. Cercetările arată, de asemenea, că cancerul este unul dintre cei mai importanți factori de risc dobândiți pentru tromboembolismul venos (TEV). Acest lucru poate fi cauzat de tumoră, de corpul pacientului sau de terapiile pe care le primește. TEV este, de fapt, a doua cauză principală de deces la pacienții spitalizați cu cancer, după infecții.

Cheaguri arteriale de sânge

Cauzele și factorii de risc pentru cheagurile arteriale includ obezitatea, lipsa exercițiului, hipertensiunea arterială, colesterolul ridicat, diabetul și fumatul. Schimbările în stilul de viață și modificările dietetice pot ajuta la eliminarea acestor riscuri. Conform cercetărilor publicate în Blood Transfusion, persoanele cu sindrom metabolic au cel puțin trei dintre următoarele probleme de sănătate: obezitate abdominală, trigliceride crescute, scăderea colesterolului HDL, tensiune arterială ridicată și glicemie crescută în post. Există tot mai multe dovezi că există o asociere între cheagurile arteriale de sânge (atherotromboză) și acești factori metabolici de sindrom. În plus, meta-analizele studiilor clinice randomizate au arătat că există trei schimbări de sănătate care pot ajuta la reducerea modificărilor în dezvoltarea bolii arteriale. Acestea includ reducerea tensiunii arteriale și a colesterolului și renunțarea la fumat.

Cercetările arată că există o creștere dramatică a riscului de formare a cheagurilor arteriale și venoase odată cu vârsta. Acest lucru poate fi cauzat de deteriorarea pereților vaselor de sânge, reducerea exercițiilor fizice regulate, imobilitatea crescută și activarea sistemică a coagulării sanguine. Persoanele cu fibrilație atrială au un risc mai mare de formare a cheagurilor de sânge în inimă. Fibrilația atrială este un tip de bătăi neregulate ale inimii care implică două camere ale inimii ce bat foarte rapid și neregulat. Asta înseamnă să nu lași sângele să curgă atât de repede și constant prin inimă.

7 remedii naturale pentru cheagurile de sânge

Anumite alimente și suplimente comune pot acționa ca anticoagulante naturale. Următoarele sunt cele mai frecvente pe care adulții sănătoși le pot folosi pentru a preveni cheagurile de sânge.

1) TURMERICUL este un condiment folosit în scopuri culinare și medicinale. Are proprietăți antiinflamatoare și anticoagulante. Principalul său ingredient activ este curcumina, care este folosită și în doze mari pentru tratarea cancerului, artritei și a multiplelor afecțiuni inflamatorii. Doza depinde de toleranța și scopul utilizării acestui condiment.

2) GHIMBIR: Este cunoscut de mult timp ca un condiment antiinflamator care poate preveni formarea cheagurilor de sânge. Această plantă este folosită și pentru a ameliora greața și grețurile matinale la femeile însărcinate și pentru a reduce durerea cauzată de artrită.

3) PIPER CAYENNE: este bogat în salicilați naturali (precum aspirina și salcia albă din care se obține aspirina). Acești ardei pot acționa și ca anticoagulanți puternici. Singurul dezavantaj al consumului acestor ardei este că pot irita mucoasa stomacului. Unele persoane sensibile au arsuri la stomac, așa că există restricții privind cantitățile utilizate. Cayenne este disponibil și în capsule și este folosit terapeutic pentru a scădea tensiunea arterială, a crește circulația și a reduce durerea aproape peste tot.

4) VITAMINA E: se știe că reduce coagularea sângelui și este contraindicată pentru cei care iau anticoagulante. Doza efectivă obișnuită pentru majoritatea adulților este între 400 și 800 UI pe zi. Asigură-te că iei un complex mixt de tocoferol cu vitamina E care conține tocoferoli alfa, beta, gamma și delta și tocotrienole. Folosirea doar a tocoferolului d-alfa nu îți va oferi toate beneficiile vitaminei E. Sursele bune de vitamina E din alimente includ migdalele, alunele, semințele de floarea-soarelui, avocado, mango, broccoli, spanac, kiwi, roșii, ulei de germenți de grâu și cereale integrale.

5) USTUROIUL: Uleiul special de usturoi are efecte puternice de subțiere a sângelui. Este, de asemenea, un antibiotic natural, scade tensiunea arterială și poate ajuta la scăderea nivelului ridicat de colesterol. Efectul său antitrombotic reduce formarea cheagurilor de sânge. Evită să-l folosești înainte de operație sau dacă iei anticoagulante. Studiile arată că usturoiul crud inversează acumularea de placă și previne formarea plăcii noi în artere.

6) SCORȚIȘOARĂ: este un anticoagulant puternic. Conține cumarină (din care provine Warfarina, cel mai frecvent folosit anticoagulant). Când se folosesc alte anticoagulante, se recomandă folosirea scorțișoarei doar în cantități mici pentru a preveni sângerarea excesivă. Scorțișoara are, de asemenea, un efect de scădere a zahărului din sânge, așa că diabeticii ar trebui să fie atenți la utilizarea ei pentru a evita reacțiile de hipoglicemia.

7) EXTRACT DE GINKGO BILOBA: este cunoscut în principal pentru efectele sale de îmbunătățire a memoriei. Așa cum a subliniat odată unul dintre fiii mei, „Fără ginkgo, nu există gânduri.” Ginkgo este folosit și de mulți pentru tulburări de energie scăzută și de coagulare a sângelui. Acționează prin dizolvarea fibrinei, o proteină care face sângele lipicios și încetinește circulația. Ginkgo este suficient de puternic pentru a dizolva cheagurile de sânge existente, dar cel mai bun rol al său este prevenirea. Este bogat în antioxidanți și previne deteriorarea vaselor de sânge, ceea ce ajută la prevenirea hipertensiunii arteriale. Apropo, poți determina dacă fibrina din sânge este excesivă prin testare microscopică a celulelor vii. Dacă este în cantități mari, va fi vizibil pe filmul de sânge, la fel și pe aderența sângelui. Analizele de sânge de rutină pot arăta cantitatea de fibrină din sânge în raport cu intervalul normal. Acest test de sânge se numește test de fibrinogen și poate fi efectuat de oricine dacă este îngrijorat de riscul de cheaguri de sânge.

Schimbări în stilul de viață

1. Schimbă-ți dieta

După cum vă amintiți, sindromul metabolic este asociat cu dezvoltarea cheagurilor de sânge. Este extrem de important să-ți schimbi dieta pentru a menține o greutate sănătoasă, a scădea colesterolul și tensiunea arterială, a îmbunătăți sensibilitatea la insulină și a reduce inflamația generală. Asigură-te că te concentrezi pe alimentele vindecătoare, care includ legume cu frunze închise la culoare, legume colorate (cum ar fi dovleacul galben, ardeii roșii și vinetele purpurii), fructele, leguminoasele, cerealele integrale (cum ar fi fulgii de ovăz și orezul brun) și alimentele omega-3 (precum somonul sălbatic, nucile, semințele de in și carnea de vită hrănită cu iarbă). Aceste alimente te vor ajuta să îți menții sistemul circulator activ, să-ți îmbunătățească sănătatea inimii și să slăbești.

De asemenea, trebuie să eviți alimentele care sunt dăunătoare corpului tău. Aceste alimente includ îndulcitori artificiali, sucuri dietetice, grăsimi trans (cum ar fi produsele de patiserie), carbohidrați rafinați și zahăr. De asemenea, ar trebui să-ți limitezi consumul de alcool. Bărbații nu ar trebui să bea mai mult de două băuturi care conțin alcool pe zi, iar femeile nu ar trebui să bea mai mult de o băutură cu alcool pe zi.

2. Rămâi activ

Pentru a evita cheagurile de sânge, este important să rămâi activ. Asigură-te că rămâi activ făcând exerciții regulat și evitând perioadele de inactivitate prelungită sau imobilizare. Cât de mult ar trebui să faci exerciții? Încearcă cel puțin 30 de minute de exercițiu zilnic (sau 60 până la 90 de minute dacă este de intensitate mică). Poți încerca și antrenamente mai scurte, dar mai intense, cum ar fi antrenamentele burst sau HIIT.

3. Ia în considerare înlocuirea medicamentelor

Unele medicamente pot crește riscul de formare a cheagurilor de sânge. Aceste medicamente includ medicamente de substituție hormonală (folosite frecvent de femeile aflate la menopauză sau postmenopauză), pilule contraceptive, medicamente pentru tensiunea arterială și medicamente pentru cancer. Asigură-te că verifici regulat cu medicul tău dacă medicamentele pot fi reduse sau dacă contribuie la probleme de sănătate. Poate fi, de asemenea, util să cercetezi remedii naturale pentru problemele de sănătate pe care le tratezi în prezent cu medicamente.

4. Renunță la fumat

Studiile arată că fumatul de țigări sau utilizarea țigărilor electronice și a altor produse din tutun crește riscul de formare a cheagurilor de sânge. Riscul crește și mai mult când este combinat cu alți factori de risc, cum ar fi supraponderala. (17) Dacă încă fumezi, renunță cât mai repede poți. Câteva modalități de a renunța includ: să te alături unui grup de sprijin, hipnoză sau meditație pentru a depăși dependența sau să discuți cu medicul tău despre alte metode eficiente de a renunța.

Pentru mai multe informații despre cheagurile de sânge, vezi videoclipurile…

Mario al tău